Bizonul – un mamifer emblematic

Bizonul este un mamifer rumegator ce apartine familiei Bovidae. Masoara intre 2 si 3,5 m lungime si 1,50 pana la 2 m inaltime la greaban. Animalul include 2 subspecii in America si una in Europa. Bizonul de campie este cel mai mic dintre cele 2 specii americane: masculul cantareste in medie 739 kg si femela 440 kg.

Bizonul de lemn este cel mai mare mamifer terestru din America de Nord. Este mai putin masiv, dar mai greu decat cel din campie: masculul cantareste in medie 880 kg, iar femela 540 kg;

Bizonii Europei se intalnesc prin padurile de foioase in Polonia, Lituania, Rusia, Ucraina, Slovacia. Cocoasa lor este mai putin proeminenta iar greutatea medie a masculului este de 800 kg.

Bizonul american este usor de recunoscut avand o silueta tipica: capul si umerii masivi apar disproportionat fata de dimensiunea mica a posteriorului.  Acesta se distinge mai ales prin cocoasa impunatoare formata din muschi, tesut gras si structura spinoasa a vertebrelor sale.

Bizonii sunt exclusiv ierbivori

Bizonii se hranesc in principal cu iarba si plante erbacee: rogoz, papura si licheni. Apreciaza ierburile, arbustii mici, lastarii tineri precum si unele fructe ocazional. Cantitatea zilnica de vegetatie consumata de mamifer poate ajunge cu usurinta la 25 de kilograme. Dupa pasunat, rumegatorul se intinde, regurgiteaza un castron cu alimente si il mesteca a doua oara. Iarna, sapa zapada cu botul sau puternic pentru a ajunge la iarba.

Bizonii isi dedica o mare parte a zilei igienei : pentru a se proteja impotriva muscaturilor de insecte si alti paraziti, se rostogolesc in gauri noroioase, in nisip sau praf, apoi isi freaca capul si partile laterale de ramuri, stanci sau trunchiurile copacilor.

Marimea sa impunatoare nu il impiedica sa alerge rapid, pana la 50 km / h si sa sara cu 1,5 m inaltime daca se simte amenintat. Este, de asemenea, un inotator excelent care isi tine capul, cocoasa si coada afara din apa pentru a traversa un rau si a ajunge la noi pasuni. Vederea sa slaba este compensata de auzul si mirosul ascutit, permitandu-i sa detecteze o intruziune de la mai mult de un kilometru distanta.